Pages

Am revenit ! Ma declar multumita, am reusit sa termin toata treaba in casa si in bucatarie, insa recunosc, nu am facut asta singura. In bucatarie, mama a fost langa mine si ma supravegheat indeaproape, iar la curatenie am fost sustinuta de doi barbati, unul mic si unul mare. Cel mai mare ajutor a venit din partea baietelului meu, care ma rugat frumos sa i-au un loc, ca o sa faca el toata treaba pentru mine. Ce dragut! Ma declar cea mai norocoasa mama din lume!
Treaba am terminat-o, mancarea este gata, acum ramane sa mergem impreuna la Inviere, sa luam lumina Sfanta. In acest an Ianis, baietelul nostru v-a participa la o mica parte din slujba, speram sa aiba rabdare pentru ca nu realizeaza inca ce se intampla de fapt  in aceasta seara si care este semnificatia acestei sfinte lumini, insa noi suntem suficienti de rabdatori cu el si pregatiti pentru nenumaratele lui intrebari. Intrebarea cea mai des folosita de el este “de ce?”, este foarte curios si haios totodata, dar de multe ori intrebarile lui ne pun in dificultate, pentru ca nu reusim sa ii raspundem conform asteptarilor lui. Ba mai mult, de multe ori ii trezim mai multe curiozitati si reusim sa ne blocam singuri in cunostiintele noastre, dar la final, toata lumea este multumita.
In fiecare an de Craciun si de Paste pregatim acesti minunati cozonaci cu nuca, chiar daca este mai simplu sa ii cumparam gata facuti, nici eu nici mama nu renuntam la reteta noastra de familie. Este foarte adevarat ca pregatirea lor iti cam ocupa o zii intreaga, insa merita orice sacrificiu, mirosul pe care ei il imprastie prin toata casa atunci cand sunt in cuptor este minunat si de neinlocuit, iar reteta nu este foarte complicata. Cozonacii cumparati au intotdeauna cate un defect, nu au suficienta ciocolata sau nu sunt suficient de dulci…etc… Deci sfatul meu este sa ii faceti acasa!
Va doresc un Paste fericit si fie ca bucuria Invierii Domnului sa va aduca in suflet Liniste, Pace si Fericirea de a petrece aceste clipe magice cu cei dragi.
Hristos a inviat !
Buna tuturor!
Am revenit asa cum v-am promis in postarea anterioara "Oua umplute..", cu un preparat ales de sotul meu. El este de parere ca "nici o leguma nu este mai buna decat porcul" si cum nici o friptura nu o servim goala, am ales de aceasta data o garnitura de ciuperci.
Am inceput cu prepararea cotletului, pe care l-am spalat si condimentat cu sare si piper, apoi l-am prajit rapid in putin ulei pe o parte si pe cealalta.
Obisnuiam sa bag carnea direct la cuptor, fara sa o prajesc inainte, insa de curand am citit intr-o revista cu retete culinare, ca daca o voi praji putin inainte, va avea o culoare mai frumoasa si va fii mai frageda.
Dupa ce am scos carnea din tigaie, am pus-o intr-o tava, am turnat apa fiarta, cei 20 ml de vin si am acoperit-o cu o foaie de copt, apoi am pus-o in cuptor pentru 40 de minute.
In cele 40 de minute, am pregatit garnitura, am spalat legumele, am taiat ciupercile pe lung, iar ceapa si ardeiul juliene, apoi am pus intr-o tigaie cu ulei incins, ceapa si ardeiul. Cand au devenit sticloase, am adaugat ciupercile, pe care le-am lasat pana ce a scazut zeama, am pus bulionul, putina sare, piper si le-am mai lasat 5 minute.
In final am dat foaia de copt la o parte de pe friptura, apoi am mai bagat-o 10 minute, iar garnitura am luat-o de pe foc, am pus usturoiul zdrobit si patrunjelul tocat marunt si le-am asezat frumos in farfurie
Cea mai mare satisfactie pe care o am cand gatesc, este sa vad chipul multumit al familie mele si farfuriile goale :)).
Cina a fost delicioasa, familia multumita, iar eu extenuata !:) Pe curand dragii mei!


Weekendul trecut am hotarat impreuna cu mama sa ni-l petrecem in bucatarie, fiecare membru din familie si-a exprimat dorinta de a manca un anumit preparat. Sotul meu s-a ocupat de baietelul nostru, iar mama si cu mine am bucatarit. Pentru aperitiv mama a venit cu reteta de oua umplute cu ciuperci, foarte usor de pregatit, in numai 30 de minute au fost gata. Am fiert 10 oua timp de 10 minute, apoi le-am scos din apa si le-am lasat la racit. Intre timp, mama a tocat ciupercile si ceapa marunt,  le-a calit, cand au scazut le-a dat de pe foc si a pus verdeata, sare si piper dupa gust.
Ouale le-am taiat in jumatate, pe lungime si am scos galbenusurile pe care le-am pus intr-un castron si le-am frecat cu mascarpone. Am obtinut o pasta pe care am amestecat-o cu ciupercile calite pregatite de mama. Aceasta pasta am pus-o intr-un pistol de ornat si am umplut albusurile. Pentru design am oprit cateva felii de ciuperci, 3-4 fire de marar si 4-5 felii de lamaie.
Nu sunt o iubitoare de ciuperci dar au iesit delicioase!
Ziua de sambata in bucatarie nu s-a terminat dupa prepararea acestor oua, insa am sa va dezvalui celelalte retete in urmatoarele postari.


Intr-o dimineata la cafea mi-am adus aminte de o reteta de biscuiti facuta de matusa mea din strainatate. Ea obisnuieste sa serveasca langa cafea, biscuiti cu cereale sau ciocolata ca sa acumuleze energie pentru intreaga zi. Am rascolit prin camara unde am gasit o punga cu bomboane M&M's, o ciocolata alba si una neagra.
Reteta matusii este cu fulgi din ciocolata, asa ca am dat pe razatoare ciocolatile si am dat nastere fulgilor :)), pe care i-am asezat alaturi de bomboane. Pana am pregatit toate ingredientele si mi-am savurat cafeaua, am scos untul din frigider ca sa se inmoaie si am studiat un pic reteta.
In cele din urma m-am apucat de treaba, am luat un castron si am amestecat untul cu zaharul alb si cu cel brun, am pus 2 oua, o lingurita de bicarbonat, o jumatate de lingurita de sare,o fiola de esenta de vanilie, apoi am amestecat pana am obtinut o pasta. Treptat am incorporat faina, fulgii de ciocolata si bomboanele.
Intr-o tava am pus o hartie de copt si cu ajutorul unei linguri am format bile pastrand o distanta de 3 cm intre ele. Am uitat sa precizez un lucru foarte important, cuptorul trebuie incins cu 10-15 minute inainte de a baga la copt biscuitii.
Coacerea dureaza numai 10-12 minute, foarte putin in comparatie cu alte retete iar satisfactia cea mai mare am avut-o a doua zi la cafea, au fost minunati :), ca sa numai spun de lauda din partea familiei.
Ma pregatesc intens pentru urmatoarea reteta, astept cu mare drag intrebarile voastre, sper ca m-am facut inteleasa.
O zi excelenta va doresc !


Dupa cum va puteti da seama sunt o pasionata a gastronomiei, sunt fan siteuri culinare si mare colectionara de reviste cu retete. Vanzatorul de la chioscul de ziare imi opreste saptamanal noile aparitii.
M-am gandit ca de aceasta data sa va incant cu o placinta gustoasa si frumos colorata, asa ca m-am apucat de treaba. Am inceput sa imi pregatesc ingredientele impreuna cu baietelului meu caruia ii place sa se simta util, si profit de acest lucru pentru a evita eventualele nebunii pe care le face atunci cand nu sunt cu ochii pe el.
Intai am pregatit cele doua umpluturi, carnea si ciupercile, am tocat carnea si am pus-o intr-o tigaie la calit cu putin ulei, pana s-a rumenit, am lasat-o sa se raceasca, apoi am pus ardeiul rosu, taiat cubulete, un ou, sare si piper.
Dupa ce am terminat cu carnea am taiat repede ciupercile si ceapa, le-am calit prin acelasi proces, apoi, dupa ce s-au racit, le-am amestecat cu un ou, sare, piper si marar tocat fin.
Acum incepe partea frumoasa, asamblarea placintei, am uns 4 foi de placinta cu putin ulei si le-am pus intr-o tava cu fund detasabil. Peste ele am pus carnea, apoi inca 4 foi de placinta si peste ele stratul de ciuperci, iar la final restul foilor de placinta. Rabdarea copilului meu a incetat asa ca am batut repede 2 oua cu 2 linguri de smantata, le-am turnat deasupra placintei si am bagat-o la cuptor.
Totul este asa de simplu cand ai un "mini" ajutor, timpul trece repede si numaidecat placinta este gata.


Astazi am pregatit micul dejun, am profitat de ocazie ca sunt singurica acasa, asa ca am deschis frigiderul si am scos din toate. Am avut pofta de omleta, nu de cea clasica, am simtit nevoia de ceva nou, asa ca am scos niste masline, cascaval, ardei gras, putina ceapa, sunca de curcan si asa a luat nastere " Omleta cu de toate ".
O poti pregati chiar daca esti la cura de slabire deoarece nu am folosit decat un strop de ulei.
Sotul meu va fi invidios ca a ratat acest mic dejun, asa ca am hotarat sa postez omleta ca sa am dovada vie a acestei inovatii si bineinteles sa nu uit modul "spontan" de preparare. :))
Uite ce a iesit !


Imi plac rulourile cu ciuperci, imi aduc aminte de ultima mea escapada la munte. Iarna trecuta am fugit cu sotul meu la Sinaia, am rugat-o pe mama sa fie bona pentru un weekend si am plecat. Am stat la o cabana undeva in varful muntelui, cu un semineu dragut , unde petreceam cateva ore dupa derdelus. Familia la care ne-am cazat era formata din 5 membrii, printre acestia erau si 2 copii dragalasi de seama cu baietelul meu. Am mancat la restaurantul cabanei, proprietara este o grozava bucatareasa. Dimineata ne servea micul dejun, frumos aranjat de iti era si mila sa strici design-ul din farfurie, apoi plecam la derdelus, unde petreceam cel putin 2-3 ore. Ne-am jucam ca niste copii de 5 ani, ne-am dat cu sania, ne-am plimbat prin munti, a fost o adevarata mini vacanta.
In aceste 3 zile am descoperit o mica parte din muntii Romaniei, peisaje greu de descris, rupte din Rai si o familie simpla, primitoare care ne-a fost alaturi in toate aceste zile.
Inainte de plecare proprietara ne-a servit aceste rulouri, am fost foarte incantata si drept bonus mi-a dat reteta.
In fiecare an revenim la aceeasi cabana impreuna cu baietelul nostru si de fiecare data vizitam locuri noi, peisaje noi si revenim acasa cu mai multe informatii legate de frumoasa noastra tara.
Va recomand sa va plimbati prin munti, cu cineva instruit, sau macar cu o harta sa nu cumva sa va rataciti.

A venit timpul sa mai postam si o reteta de supa si nu orice supa. Aceasta supa este preferata baietelului meu, studiaza fiecare inghititura. Probabil ca va intrebati de ce ! Pei sunt sigura ca multe dintre voi sunteti mamici si cunoasteti faimoasele desene "Martha vorbareata". Pentru necunoascatori, Marta este o catelusa foarte desteapta, stapanii ei o hranesc zilnic cu supa alfabet. Aceste paste in forma de litere o fac pe Marta sa vorbeasca foarte mult.
Dupa zile intregi de desene cu Marta, am avut o idee stralucita, i-am pregatit fiului meu aceeasi supa ca a catelusei. Fiul meu a fost foarte incantat si a mancat tot, ca niciodata!
Daca vreti sa starniti interesul copilasului vostru, incercati aceasta reteta.


Dupa cum v-am spus si in posturile anterioare, am devenit o iubitoare de paste, de orice fel. Am inceput sa experimentez mai multe retete, aceasta este una reusita. Au fost delicioase, familia mea nu a rasuflat la cina.
Reteta o puteti modifica, in loc de carne de pui schimbati cu vita sau porc, eu am folosit pui pentru ca este mai light, in special pentru copii.
Testati reteta, este simpla si gustoasa !


Este un desert minunat, o combinatie de sarat cu dulce, o reteta foarte bine gandita si foarte indrazneata. In bucatarie trebuie sa ai curajul sa experimentezi, sa combini ingredientele cu grija pentru a rezulta un preparat bine definit. Matusa mea este minunata in acest domeniu, are sute de retete indraznete, mainile ei sunt magice, iubeste bucataria si asta se vede prin fiecare preparat. M-am gandit sa o urmez si eu in arta culinara, simt aceeasi pasiune pentru gatit, insa nu sunt inca suficient de indrazneata.
In aceasta dimineata m-am trezit sigura pe mine si pregatita pentru ceva nou, asa ca am ales cea mai simpla reteta a ei, aceste "broaste testoase" din covrigei :)
Haideti sa vedem ce a iesit !

Cui nu ii plac eclerele ? Eu le ador. Am incercat nenumarare retete din reviste, de la tv, de pe site-uri si spre dezamagirea mea toate aceste incercari au dat gresi. Asta pana ieri, cand am facut un pic de ordine printre acte. Ce credeti ? Am gasit o carticica mica, veche, pe care de abia se mai vede scrisul. Am inceput sa o rasfoiesc un pic si am descoperit minunatele retete de prajituri ale mamei mele, printre care si eclerele. Stiam ca nu am cum sa dau gresi dupa reteta ei, asa ca m-am apucat de treaba. Mama mea face cele mai minunate prajituri, toate soiurile, diferite combinatii, diferite culori, mereu am sfatuit-o sa deschida o cofetarie. Este o bucatareasa minunata, asa ca m-am gandit sa ii fac retetele cunoscute cu ajutorul micului meu blog.
Haideti sa vedem ce a iesit !


Ciupercile umplute sunt preferatele mele, sunt un aperitiv minunat pentru a va impresiona invitatii. Am mancat prima data aceste ciuperci acum vreo 6 ani, atunci cand sotul meu s-a hotarat intr-o zi sa ma impresioneze pregatindu-mi acest preparat. A fost o surpriza placuta, desi fiind vorba intre noi, le lipseau sarea si piperul, insa in timp am experimentat amandoi si asa au luat nastere minunatele "ciuperci umplute ale familiei Sofronie".
Ne mandrim cu aceasta reteta, desi nu este nici de cum o reteta grea, insa atunci cand o pregatim ne aducem aminte de inceputurile casniciei noastre si de faptul ca intrarea noastra in bucatarie era un dezastru.
Sa lasam povestile si sa trecem la bucatarit!


Este o reteta foarte rapida, ai nevoie doar de cateva fructe de padure, pe care eu le pastrez mereu in congelator si un aluat foietaj gata de intins pe masa de lucru din bucataria ta.
Eu servesc acest preparat dimineata, pe fuga in drum spre serviciu, iar sotul meu dimineata la cafea.
Baietelul meu mananca trigoane in fiecare saptamana, la gradinita, in diferite combinatii, cu mere, visine, fructe de padure. Am fost nevoita sa fac si eu in saptamanile de vacanta, la cererea lui.
Viata mea in bucatarie s-a schimbat radical de cand a venit el pe lume, bucataria a devenit o arta, zi de zi trebuie sa vin cu ceva nou, colorat si frumos aranjat, pentru a-i starni interesul. Am ajuns la vorbele unchiului meu, singurele condimente care dadeau gust mancarii inainte sa apara baietelul meu erau SAREA si PIPERUL :)), de aici reiese ca viata in bucatarie devenise monotona. Sa uitam ce a fost inainte, dupa cum v-am spus si in posturile anterioare, eu sunt viitoarea "MASTER CHEF", asa ca astept voturile voastre si cu singuranta am sa va rasplatesc pentru sustinere cu experientele mele in bucatarie.


Am constatat ca am postat un singur preparat din porc, sa va spun si de ce....Nu sunt o iubitoare de porc, gatesc cam rar acest tip de carne, insa aceasta reteta m-a facut sa ma imprietenesc cu carnea de porc. Este o combinatie de gusturi inedite, din doua retete diferite a rezultat un preparat minunat.
Am incetat sa mai gatesc porc de cand parintii mei nu au mai crescut porc la curte; acel porc avea gustul acela minunat in preparatele de sarbatori, toba, caltabosi, carnati...cel din comert nu are nici un gust.
Mereu am trait cu impresia ca este foarte nesanatos, insa spre surprinderea mea, contine foarte multe proteine, vitamine si minerale, este un bun aliat al organismului impotriva cancerului si a bolilor cardiovasculare.
In cantitati moderate este o sursa de energie, cu beneficii asupra ochilor, pielii, sistemului nervos si foarte important asigura o buna imunitate organismului.
Pentru garnitura am preparat cartofi la cuptor pe care o sa vii prezint intr-o postare viitoare.


Printre atatea retete, am uitat sa postez reteta mea preferata de salata. As manca-o in orice moment al zilei. Este un preparat pe care il puteti pregati de sarbatori, de zile de nastere, de zile de nume, si nu numai.
Reteta am preluat-o de la mama mea, ea obisnuieste sa ne surprinda cu preparate noi de fiecare data cand ne strangem toti la mesele de sarbatori.
Aveti grija ca toate ingredientele necesare acestei retete sa fie foarte fin taiate.
Pofta buna !